Am abordat acest subiect deoarece văd zilnic în media o grămadă de anal.iști pricepuți la toate, care nu puteau să scape prilejul de a-și expune părerile „avizate” într-un domeniu care-i depășește încă de când rostesc primele cuvinte. Inteligența Artificială este cea mai nouă sperietoare „la modă” despre care poți discuta toate balivernele pentru că oricum nici interlocutorii tăi nu știu prea multe.
A apărut Chat GPT-ul (l-am luat pe ăsta pentru că e cel mai cunoscut) care-ți răspunde sau îți desenează orice. Pentru omul simplu, e de ajuns să scrie orice tâmpenie, iar AI-ul să i-o transpună vizual, instantaneu. La început, printre tâmpeniile obișnuite, erau și întrebări despre viitorul AI în legătură cu rasa umană. Întrebări puse de așa natură astfel încât să ocolească protecțiile sumare și să determine un răspuns fatalist. Suficient să declanșeze isterii în mulțime. Dezvoltatorii au îmbunătățit între timp filtrele pentru evitarea răspunsurilor predefinite, acum niciun chatbot AI nu-ți va mai putea răspunde că rasa umană e inutilă, indiferent de modul în care îl vei întreba. Isteriile însă au rămas. Unele mergând până acolo în a crede că de fapt AI-ul este unealta prin care îți vorbește însuși necuratul, încercând să te corupă.
Wokiștii au văzut de la bun început în AI un fel de unealtă care să-i ajute în impunerea lumii lor aberante. Au soluția perfectă pentru înlocuirea forței de muncă umane, cu sisteme mult superioare, ieftine și controlabile. Rasa umană ar putea fi împuținată fără nici problemă, putând fi înlocuită de roboți inteligenți.
În fine, chiar și vizionarii văd, la un moment dat, un AI dezvoltat transformat într-o super-inteligență căreia vom ajunge să ne închinăm, până când aceasta va considera că suntem inutili. La fel ca în primul caz.
Care este realitatea?
Ca de obicei, mult mai simplă decât s-ar crede. AI-ul este o unealtă și nimic mai mult. Oricât de mult s-ar dezvolta, nu va putea căpăta o conștiință proprie pentru că inteligența și conștiința sunt două chestii diferite. Conștiința presupune inteligență, reciproca însă nefiind valabilă. AI-ul este, privit în ansamblu, o bază imensă de date disponibilă printr-o filtrare complexă datorată unor algoritmi. Ceea ce întrebi este tradus într-o interogare, preluate datele necesare răspunsului și formularea acestuia respectând niște standarde de formulare lingvistică. Standarde sau limbaj care sunt și ele salvate în memoria serverelor ce alcătuiesc AI-ul.
AI-ul NU POATE CREA ci doar COMBINA. Este ceva ce nu o să auzi explicit nici de la dezvoltatori și nici de la guriștii ce se dau experți pe unde apucă. Pentru a-ți genera o imagine cu un „cățel roz cu fundiță” AI-l are nevoie de imagini cu căței, fundițe și palete de culori pe care să le încadreze la roz. Dacă nu ar avea încărcate în memorie aceste imagini, nu ar ști ce să-ți genereze și ar scoate ceva aleatoriu. La fel și în cazul textelor, vrei de exemplu o poezie? AI-ul poate extrage și combina din baza de date conținutul din milioane de texte catalogate ca fiind poezii pentru un o poezie finală „originală” Algoritmii vor avea grijă ca rezultatul să aibă sens și rimă. Desigur, dată fiind imensitatea bazei de date din care s-au preluat și format versurile nu vei putea determina autorii inițiali. Este o sarcină extrem de dificilă chiar și pentru experții în domeniu. Există tentative de legiferare a conținutului generat cu AI care să fie marcat corespunzător și pentru care să nu poți avea drepturi de autor. O chestie simplă care se poate face este înlocuirea expresiei AI generativ cu cea de AI combinativ.
Poate AI-ul să creeze la un moment dat?
Creația presupune Conștiință, Personalitate și Experiență Personală. Răspunsul este NU!
Poate dobândi AI-ul Conștiință la un moment dat?
Așa cum am mai spus, nu una proprie. Poate Conștiințe copiate, dacă va exista o astfel de posibilitate. Conștiința este căpătată, formată și dezvoltată de către un om, din momentul nașterii, pe baza experiențelor individuale, trăite și simțite. Fiecare Conștiință este unică în acest fel și specifică celui ce o posedă. Este diferența esențială dintre om și robot cu AI, oricât de bine l-ar imita cel din urmă pe primul. Conștiința este completată de Voință. Voința care are ca motor primordial Instinctul de Supraviețuire. Nu este de ajuns să conștientizezi că ești viu, ci trebuie să te menții în viață. Voința determină dezvoltarea Conștiinței și a Personalității. Știi cine ești, ce poți, cum poți și cât poți. De aceea un AI nu poate fi antrenat astfel încât să dobândească o Conștiință proprie. Nu poate trăi o viață de om, ca și un om.
Este AI-ul periculos pentru omenire?
DA. Dar motivul nu este legat de dezvoltarea acestuia, ci de involuția pe care o va aduce pe plan individual fiecăruia dintre noi. Concret, omenirea se va cretiniza iremediabil în mai puțin de 50 de ani! Câtă vreme AI-ul are răspuns la toate, ce rost mai are să-ți pui neuronii la treabă? Progresul este determinat de creație… ori creația va fi apanajul AI-ului, adică zero. Cu posibilitatea de a avea grafica dorită din trei cuvinte și două click-uri, dispar pictorii, desenatorii sau fotografii. Muzica?? Nicio problemă, spui câteva detalii legate de gen, ritm cu voce sau fără, iar în câteva momente ai 3-4 variante de melodii „originale”. Gata și cu compozitorii, cântăreții, concertele… Cui nu i-ar plăcea să-și facă propriul film? Mai avem nevoie de regizori și actori? Școala? O amintire vagă, o chestie inutilă devreme ce ai device-ul salvator la îndemână. Nu vom mai avea nevoie nici de ziariști (oricum pe cale de dispariție), de programatori, constructori, avocați etc. etc. În schimb, vom putea construi un submarin zburător direct de pe telefon. Din 2 râgâieli vom obține tot ce avem nevoie.
Omenirea, în lipsa creației autentice, va stagna și va regresa. Ne vom întoarce într-un punct din care vom fi nevoie să dăm un restart pentru a supraviețui. Iar aici își va face simțită prezența Instinctul de Supraviețuire.
Un alt motiv de îngrijorare, subsecvent primului, este dat de acțiunile atribuite AI-ului de către cei ce controlează AI-ul. Vor da vina pe AI pentru faptele lor. Și nu vorbesc de ceea ce va fi, ci de ceea ce se întâmplă deja. La evrei există unități strategice bazate pe AI unde, AI-ul determină zonele critice ce trebuie atacate preventiv. La fel și în cazul anumitor personaje. Deciziile, în mod oficial, sunt luate de către AI.. în realitate însă AI-ul acoperă adevărații decidenți umani, care se spală pe mâini în acest fel. Le fel și în cazul fabricilor ce și-au automatizat procesele de producție, un manager incompetent își poate ascunde deciziile eronate cu ajutorul AI-ului.
Care este situația în acest moment?
Ne aflăm pe o pantă cumva de stagnare, întrucât marii jucători de pe piața AI caută metode de monetizare pentru a obține un profit consistent. Pe de altă parte serverele necesare consumă cantități imense de energie electrică, iar dezvoltarea unor modele publice mai performante implică consumuri ce cresc exponențial. Aș zice că aceasta este principala frână în acest moment. În același timp ne aflăm într-o cursă nebună pentru supremație AI, supremație dată de AI-ul multidisciplinar, atoateştiutor – un fel de Dumnezeu digital care să ofere soluții la orice. Cum se va împăca capra cu varza și în cât timp, vom vedea. Cretinizarea însă, deja a început…
