Recenta lovitură de stat a divizat România în trei fracțiuni distincte și nu în două așa cum se spune. Iohanusul, cu de la sine putere, a hotărât ca rămâne președintele românilor până când va fi înlocuit de un altul, care să corespundă cerințelor sistemului mafiot. O chestie care, în alte țări civilizate și democratice, pro europene ași putea spune… ar echivala cu un război civil în toată regula, imediat ce un individ aflat la vârful statului s-ar eschiva ostentativ de obligațiile și îndatoririle funcției pe care o deține. Adică să refuze să plece, atunci când i se termină mandatul.
Noi însă… ne-am împărțit în trei tabere!
SUVERANIȘTII
Sunt cei ce s-au săturat și încearcă să ia atitudine. Cei care realizează că suntem într-o direcție total greșită și ne îndreptăm către prăpastie. Cei care nu mai iau cuvântul politicienilor ca lege și au curajul să spună nu! Îî găsim printre cei ce muncesc din greu ca să-și asigure traiul pentru a doua zi, între micii antreprenori care se luptă să supraviețuiască pe o piață aflată într-o criză profundă, sufocați de impozite și dări, de țărani fermieri ce-și văd munca batjocorită, de oamenii simplii care au apucat perioada comunistă, care au visat la „revoluție” că ne va fi mai bine și care l-au huiduit pe Brucan, comunistul care spunea la începutul anilor 90 că nici în 30 de ani nu vom ajunge să trăim ca în occident. Sunt cei ce s-au săturat de pesede, penele, udemere… și văd aceste partide ca pe niște adunături de borfași ce au devalizat țara cu bună știință. SUVERANIȘTII sunt cei ce au nevoie de libertate și independență ca de aer.
Mai mult, sunt cei ce vor să trăim normal, fără minorități sexuale bune de balamuc sau bangladeshi pe străzi. Sunte cei ce se înmulțesc și cei de care sistemul se teme.
OILE
Unora dintre români frica li s-a imprimat în ADN. Moștenită de pe vremea comuniștilor sau poate de mai mult timp – „Capul plecat, sabia nu-l taie” Găsim OI în toate mediile și în toate categoriile sociale. De la cei cu 4 clase la doctori academicieni. Statutul de OAIE presupune un instinct de conservare puternic dezvoltat, combinat cu o doză similară de egoism. OILE execută și nu pun întrebări. Tac, ascultă și, dacă este nevoie, toarnă tot ce au auzit. Ca să fie bine… De fapt, cu speranța „ca să fie bine”, o OAIE este dispusă să accepte sau sau să îndure multe.
OILE au un grad mare de suportabilitate. O OAIE nu poate fi umilită! „Da șefu`, „Am înțeles, să trăiți”…. OILE pot fi recunoscute repede, oriunde s-ar afla. Comunică atât cât este necesar și își drămuiesc cu grijă cuvintele – nu se știe niciodată! Obediență, este cuvântul cel mai potrivit care să le caracterizeze. Și, fără nicio îndoială, reprezintă categoria preferată pentru orice sistem mafiot din lume!
IDIOȚII
Structura sistemului mafiot. Indivizi limitați, fără principii, buni executanți de ordine (la fel ca și OILE, însă cu o treaptă mai sus). Totuși, față de OI, la aceștia nu există instinctul de conservare. Merg înainte cu sistemul, beneficiază din plin de acesta și sunt primii sacrificați atunci când pică.
IDIOȚII sunt plasați în funcții cheie. Sunt de încredere datorită privilegiilor de care dispun. Socoteala e simplă – faci ce spun și ai să mănânci. Ba chiar să te saturi. IDIOTUL însă, poate trăda cu lejeritate dacă i se oferă ceva mai bun. Un paradox face ca această meteahnă a trădării, printr-un fel de selecție, să poată aduce IDIOTUL în poziții de unde să nu i se poată oferi ceva și mai bun. Adică poziții de vârf. De fapt, toată viața IDIOTUL caută să ajungă cât mai sus, prin orice mijloace….
Unde găsim IDIOȚI? Acolo unde se plătește bine. Spre exemplu în corporații. În funcții de conducere la stat. În presă. Și mai sus, în guvern și președinție. IDIOTUL, am mai spus, nu are scrupule. Nu gândește – și nici nu dorește să-și dezvolte această funcție mai mult decât este necesar. Calcă pe cadavre și, în felul lui, este un supraviețuitor. Chiar dacă că există o competiție extrem de dură în rândul lor legată de cine ajunge sus, IDIOTUL este întotdeauna convins de reușită. Chiar și din spatele gratiilor…
CONFRUNTAREA
Putem ghici o confruntare între SUVERANIȘTI și IDIOȚI folosind OILE ca și carne de tun. A atrage cât mai multe OI de o parte sau alta astfel încât să fie obținută majoritatea. Dacă în cazul SUVERANIȘTILOR este folosită rațiunea, explicații lungi în care OAIA să priceapă noțiunea de libertate, în cazul IDIOȚILOR argumentele țin de insuflarea fricii și declanșarea reacțiilor de conservare specifice OILOR. Atmosfera de teamă și incertitudine provocată cu bună știință de către IDIOȚII de la putere, poate nărui în timp munca SUVERANIȘTILOR de a deschide ochii OILOR. OAIA este tot OAIE, așa că, inevitabil va ceda.
Nu știu cât timp mai avem pentru a putea îndrepta ceea ce se mai poate îndrepta. IDIOȚII au câștigat abuzând de putere și (re)prostesc din ce în ce mai multe OI. Este tactica IDIOȚILOR de a liniști lucrurile. Va urma o perioadă de lipsuri incertitudini și teama pentru ziua de mâine, menită să descurajeze cât mai multe OI până la următoarele alegeri prezidențiale. Alegeri care se vor ține atunci când numărul OILOR resemnate la va da siguranța că nu va mai putea câștiga un SUVERANIST.
